Accesibilitate site web: ce cere Legea 232/2022 și cine e obligat?

Codrin Strâmbu, fondator FlowStone Agency · 17 octombrie 2026 · 12 min citire

Dacă ai un magazin online sau un site prin care clienții comandă, probabil ai auzit că din 2025 există o „lege a accesibilității”. Pe internet circulă variante diferite despre cine e obligat și cine e scutit. Aici afli, direct din textul Legii 232/2022, dacă te privește, ce cere concret pentru site, ce amenzi prevede și de ce un widget nu rezolvă problema.

Răspuns scurt: din 28 iunie 2025, Legea 232/2022 cere accesibilitate pentru site-urile web de comerț electronic și pentru celelalte servicii din art. 2: site-ul trebuie să fie perceptibil, utilizabil, inteligibil și solid, inclusiv la plată, iar informațiile despre accesibilitate se publică în termeni și condiții. Microîntreprinderile care oferă servicii (sub 10 angajați și cifră de afaceri sau bilanț de cel mult 2 mil. EUR) sunt scutite, dar formularea scutirii merită verificată cu un jurist. Amenzile pentru furnizorii de servicii sunt între 5.000 și 15.000 lei, iar comerțul electronic e controlat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Ce este Legea 232/2022 și de când se aplică?

Legea nr. 232/2022 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 743 din 25 iulie 2022. Ea transpune Directiva (UE) 2019/882, cunoscută ca Actul european privind accesibilitatea. Textul oficial îl găsești pe portalul legislativ al Ministerului Justiției.

Conform art. 30, legea se aplică din 28 iunie 2025. Singura excepție privește apelurile la numărul de urgență 112, cu termen în 2027, deci nu are legătură cu un site comercial.

Mulți patroni au auzit că „au timp până în 2030”. Nu e chiar așa. Art. 29 prevede două perioade de tranziție înguste: serviciile pot fi furnizate până la 28 iunie 2030 folosind produsele utilizate deja înainte, iar contractele încheiate înainte de 28 iunie 2025 rămân valabile până expiră, dar cel mult 5 ani.

Cu alte cuvinte, nu există un termen general până în 2030 pentru site-uri. Dacă vrei să te bazezi pe una dintre tranziții, verifică întâi cu un jurist dacă situația ta se încadrează. Site-urile instituțiilor publice au, în plus, reguli proprii în OUG 112/2018; articolul de față se ocupă de firmele private.

Se aplică legea și site-ului tău?

Legea nu cere accesibilitate pentru orice site. Art. 2 alin. (3) enumeră serviciile vizate, furnizate consumatorilor după 28 iunie 2025: comunicații electronice, acces la servicii media audiovizuale, servicii bancare pentru consumatori, cărți electronice și comerț electronic. La transportul de pasageri sunt vizate și site-urile operatorilor.

Pentru majoritatea firmelor, întrebarea reală e dacă site-ul lor face „comerț electronic”. Art. 3 pct. 22 îl definește ca servicii furnizate la distanță, prin site-uri web și servicii pe dispozitive mobile, la cererea individuală a unui consumator, „în vederea încheierii unui contract de consum”. Cuvintele care contează sunt consumatorul și contractul.

• Magazin online cu coș și plată, care vinde persoanelor fizice: se încadrează clar la comerț electronic.
• Site prin care clientul comandă sau rezervă și încheie un contract, de exemplu cazare sau un abonament: foarte probabil se încadrează.
• Site de prezentare cu servicii, telefon și formular de contact, fără comandă online: textul definiției sugerează că nu e comerț electronic, dar e o interpretare, nu o regulă scrisă.
• Site cu formular de programare, cum are o clinică dentară din Iași sau un service auto din Bacău: zonă gri, depinde dacă programarea înseamnă deja încheierea unui contract.
• Site care vinde doar către firme (B2B): definiția vorbește despre consumatori, așa că situația trebuie analizată de un specialist.

Pentru cazurile din zona gri, legea nu dă un răspuns sigur. Cere părerea unui jurist și, până atunci, tratează accesibilitatea ca pe o calitate a site-ului, nu doar ca pe o obligație: un site pe care îl poate folosi oricine e un site pe care poate cumpăra oricine.

Chiar dacă intri sub lege, nu tot conținutul e vizat. Art. 2 alin. (6) exclude media preînregistrată și fișierele de birou publicate înainte de 28 iunie 2025, hărțile online (cu anumite condiții), conținutul terților pe care nu îl finanțezi și nu îl controlezi, precum și arhivele needitate după acea dată. Accesibilitatea se adaugă la celelalte cerințe legale ale unui magazin, cum ar fi paginile obligatorii pentru un magazin online.

Ești scutit ca microîntreprindere? Ce înseamnă „și” și „sau”

Art. 3 pct. 12 definește microîntreprinderea ca firma care are „sub 10 angajați și a cărei cifră de afaceri anuală nu depășește echivalentul în lei a 2 milioane euro sau al cărei total al bilanțului anual nu depășește echivalentul în lei a 2 milioane euro”. Numărul de angajați e o condiție obligatorie. Cele două praguri financiare sunt alternative: ajunge să-l respecți pe unul.

Aici se contrazic sursele românești. Analiza publicată pe JURIDICE.ro redă corect definiția, cu ambele praguri financiare. Alte articole scriu doar „sub 10 angajați și cifră de afaceri sub 2 milioane”, omițând varianta cu bilanțul.

Două exemple ilustrative. Un magazin online de haine cu 12 angajați și o cifră de afaceri mică nu e microîntreprindere, pentru că pică pragul de angajați. Un magazin cu 5 angajați, cifră de afaceri de 2,5 mil. EUR și bilanț de 1 mil. EUR este microîntreprindere, pentru că respectă pragul de bilanț.

Mai sunt două lucruri de știut. Art. 4 alin. (6) prevedea ghiduri pentru microîntreprinderi, aprobate de ministerele economiei și muncii; verifică dacă au fost publicate. Și scutirea nu e definitivă: dacă firma crește peste praguri, obligația apare.

Ce înseamnă accesibilitate site web în textul legii?

Cerința de bază e în anexa 1, pct. 3.1 lit. c): site-urile, „inclusiv aplicațiile online aferente”, trebuie făcute accesibile „într-o manieră coerentă și adecvată, făcându-le perceptibile, utilizabile, inteligibile și solide”. Sunt patru calități, nu o listă de bife.

Pe înțelesul unui patron, asta înseamnă că un om care nu vede bine, nu folosește mouse-ul sau navighează cu un cititor de ecran (program care citește cu voce tare conținutul paginii) poate găsi un produs, îl poate pune în coș și poate plăti. Concret, se verifică lucruri ca texte alternative la imagini, contrast suficient, formulare cu etichete clare și navigare completă din tastatură.

Cerințe în plus pentru comerțul electronic

• Informații despre accesibilitatea produselor vândute, atunci când operatorul responsabil de produs le furnizează.
• Funcții de identificare, securitate și plată accesibile.
• Metode de identificare, semnături electronice și plăți perceptibile, utilizabile, inteligibile și solide.

Partea de plată e cea pe care o neglijează cei mai mulți. Un catalog accesibil nu ajută dacă pasul de checkout nu poate fi parcurs fără mouse.

Informațiile despre accesibilitate (anexa 5)

Art. 13 alin. (2) te obligă să pregătești informațiile din anexa 5 și să le faci publice în scris și oral, inclusiv într-un format accesibil, cât timp serviciul e disponibil. Anexa 5 cere ca ele să apară în termenii și condițiile generale sau într-un document echivalent: o descriere generală a serviciului în formate accesibile, explicații despre funcționare și o descriere a modului în care respecți cerințele din anexa 1.

Pentru partea tehnică, art. 15 îți permite să aplici standardele armonizate, adică specificațiile europene care detaliază cerințele. Dacă îți faci calculele pentru un magazin nou, include accesibilitatea de la început în buget; vezi și cât costă un magazin online, de la construcție la primul an.

De ce un widget de accesibilitate nu te face conform?

Un widget de accesibilitate e un buton adăugat peste site printr-un script, care îi lasă vizitatorului opțiuni ca mărirea textului sau schimbarea contrastului. Se instalează în câteva minute, de aceea pare soluția ieftină. Problema e că legea nu cere un buton, ci un serviciu accesibil.

Art. 13 alin. (1) spune că furnizorul „proiectează și furnizează” serviciile conform cerințelor. Accesibilitatea e deci o proprietate a modului în care e construit site-ul: structura paginilor, formularele, coșul, plata. Un strat pus deasupra nu schimbă felul în care e scris codul de dedesubt și nu poate garanta că fiecare pas al comenzii funcționează cu tastatura sau cu un cititor de ecran.

Mai e și partea de documentare. Anexa 5 îți cere să descrii cum îndeplinești cerințele din anexa 1. „Am instalat un widget” nu e o astfel de descriere, iar dacă un control găsește că plata nu e accesibilă, widgetul nu schimbă constatarea.

În proiectele de site-uri am văzut des că problemele grele stau în structură: un buton care e de fapt o imagine, un câmp de formular fără etichetă, o fereastră pop-up din care nu poți ieși fără mouse. Acestea se repară în cod și în design. Un widget poate rămâne ca opțiune de confort pentru unii vizitatori, dar nu înlocuiește reparațiile.

Ce amenzi riscă un magazin online și cine controlează?

Pentru comerțul electronic, autoritatea de supraveghere este Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), conform art. 19 și art. 27. ANPC se ocupă de serviciile bancare și de produse, iar ANCOM de comunicațiile electronice.

Pe lângă amendă, art. 27 alin. (2) permite propunerea unor măsuri complementare: suspendarea activității sau suspendarea ori retragerea avizului sau autorizației, cât timp durează neconformitatea. Valorile de mai sus sunt din forma inițială a legii; verifică forma consolidată pe legislatie.just.ro înainte să te bazezi pe ele.

Sarcina disproporționată nu e o scutire automată

Art. 14 spune că cerințele nu se aplică dacă presupun o modificare fundamentală a serviciului sau o sarcină disproporționată. Nu e însă o simplă declarație. Faci o evaluare scrisă după criteriile din anexa 6, o păstrezi 5 ani și o reînnoiești când modifici serviciul, la cererea autorității și cel puțin o dată la 5 ani.

Dacă ai primit finanțare externă pentru accesibilitate, nu poți invoca sarcina disproporționată. Iar autoritatea trebuie notificată, cu excepția microîntreprinderilor. Pentru o evaluare care să reziste la un control, lucrează cu un jurist.

Cum îți pui site-ul în acord cu legea, pas cu pas

1. Verifici dacă ești vizat. Faci comerț electronic către consumatori? Ești microîntreprindere după tabelul de mai sus? Notezi concluzia și o confirmi cu un jurist.
2. Faci inventarul fluxurilor. Paginile de produs, căutarea, filtrele, coșul, contul de client, plata, formularele și emailurile de confirmare.
3. Testezi fiecare flux. Parcurgi comanda doar din tastatură, cu un cititor de ecran, cu textul mărit și pe telefon. Notezi unde te blochezi.
4. Corectezi în cod și design. Etichete la formulare, texte alternative la imagini, contrast, butoane reale, mesaje de eroare clare. Nu te bazezi pe un widget.
5. Verifici plata și identificarea. Pagina procesatorului de plăți face parte din flux; cere-i furnizorului informații despre accesibilitatea ei.
6. Publici informațiile din anexa 5 în termeni și condiții sau într-un document separat, într-un format accesibil.
7. Stabilești o procedură, cum cere art. 13 alin. (3): fiecare pagină, produs sau funcție nouă se verifică înainte de publicare, iar cineva din firmă răspunde de asta.
8. Documentezi orice excepție. Dacă invoci sarcina disproporționată, faci evaluarea din art. 14 și o păstrezi 5 ani.

Dacă ai un magazin, poți combina testele cu restul verificărilor tehnice dinaintea sezonului de vârf, din checklistul tehnic pentru Black Friday. Un flux de comandă care merge din tastatură e de obicei și un flux mai simplu pentru toată lumea.

Dacă site-ul e vechi și reparațiile ar atinge aproape fiecare șablon, refacerea poate avea mai mult sens decât peticirea. Ca reper, la FlowStone un site de prezentare pornește de la 250 EUR, iar un magazin online de la 500 EUR; detaliile despre ce influențează prețul le găsești în articolul cât costă un site web în România.

Întrebări frecvente

Trebuie să am o declarație de accesibilitate pe site?

Legea 232/2022 cere ca informațiile despre accesibilitate să apară în termenii și condițiile generale sau într-un document echivalent, publice și într-un format accesibil. Contează conținutul: o descriere a serviciului, cum funcționează și cum respecți cerințele din anexa 1 a legii.

Am timp până în 2030 să fac magazinul online accesibil?

Nu, ca regulă generală. Obligația se aplică din 28 iunie 2025, iar termenul din 2030 privește doar folosirea produselor utilizate deja înainte, plus contractele încheiate înainte de 28 iunie 2025, cel mult 5 ani.

Cine verifică accesibilitatea magazinelor online în România?

Pentru comerțul electronic, autoritatea de supraveghere desemnată de Legea 232/2022 este Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). ANPC și ANCOM au atribuții pe alte servicii și produse.

Pot evita legea accesibilității dacă adaptarea site-ului costă prea mult?

Doar prin evaluarea de sarcină disproporționată din art. 14, făcută după criteriile din anexa 6, păstrată 5 ani și reînnoită periodic. Nu o poți invoca dacă ai primit finanțare externă pentru accesibilitate, iar evaluarea e bine s-o faci cu un jurist.

Un site de prezentare fără vânzare online trebuie să fie accesibil?

Legea definește comerțul electronic prin încheierea unui contract de consum la distanță, așa că un site doar cu informații și telefon pare să nu intre sub obligație. E o interpretare, nu o regulă scrisă, deci confirm-o cu un jurist, mai ales dacă site-ul are programări sau comenzi.

Concluzie

Regula de decizie e simplă: dacă vinzi online consumatorilor și nu ești microîntreprindere (sub 10 angajați și cifră de afaceri sau bilanț de cel mult 2 mil. EUR), legea cere accesibilitate pentru site-ul tău web din 28 iunie 2025, inclusiv la plată. Conformitatea vine din felul în care e construit site-ul și din informațiile publicate în termeni și condiții, nu dintr-un widget. Dacă ajungi la concluzia că site-ul trebuie reparat sau refăcut, vezi pe pagina de dezvoltare web ce include un proiect și de la ce preț pornește, iar în portofoliu găsești tipurile de site-uri pe care le-am construit.

Vrei o estimare pentru proiectul tău?

Spune-ne ce tip de site îți trebuie și primești o ofertă clară, cu livrabile și termen.

Cere ofertă